Întreg

# joc de doisprezece [cuvinte impuse] #

Întreg am fost şi m-ai scindat,
Bătrân lunatic blestemat!

O secesiune ai vrut să fie
Când n-am plătit o datorie,
Şi la scadenţă, la soroc,
Ai pus într-o firidă-un foc,
Ş-apoi cascadă de scântei
A ars câte-un copac din trei.

De-aia-s codru rarefiat,
Ce-a fost întreg mi-ai răsfirat,
Fiindcă n-am reuşit să-ţi fac
Umbră de-ajuns pe lângă lac…

Scris-a-ntr-al verii buletin,
Lacustru zeu, că eşti cretin,
Dar mi-au jurat, cu graţie,
Că-i doar o fabulaţie,
Naiade suave, cu mătase
În grai şi-n straie voluptoase…

Şi fiice n-am ştiu că-ţi sunt,
Crescând din apa-ţi, monstru crunt,
Venit din margine de iad,
Unde blestemu-şi are vad,
De-ntreg l-ai luat, nestingherit,
Şi mie-ntregul mi-a ciuntit!

2 aprilie 2024

Tema jocului: un text/poveste/fragment cu titlul „întreg”, în care să avem două personaje complementare (femeie/bărbat, frumos/urât, alb/negru, înalt/pitic, om/extraterestru etc.) într-un conflict.
Cuvintele propuse sunt: margine, cascadă, copac, fabulație, buletin, scadență, mătase, firidă, bătrân, lunatic, secesiune, lacustru.
Obligatorie este doar una dintre cerințe, la alegere; ideal e să fie îndeplinite toate. 🙂

Mirosul

# joc de doisprezece [cuvinte impuse] #

Miroase-a alb, a vrajă, a cântec, a poveste…
Bătrână-i e privirea, cutreieră pe creste
De-ntunecime, adusă, de dincolo de zare,
Din cenuşiu descântec, făptaş de tulburare
Ce-adună în clepsidră nisip de jos în sus,
Chemând marasm în suflet şi nelăsându-l dus.

Aşa miroase, spus-a cel clopotar olog,
Şi, fiindc-aşa miroase, ştii că e inorog!
Nu-ncerci să-i pui căpăstru, tinere zăbăuc,
Că rişti să-ţi soarbă vlaga, te face eunuc!
Da, ştiu, e o dorinţă, un soi de mâncărime
Din suflet, ce te-ndeamnă să-l ai mereu cu tine…

Dar nu-i menit să fie robit de om – deloc!
Mai zis-a clopotarul, cu glas de ventriloc.
Născut este să-şi poarte mirosul, suav parfum,
Prin tainice poiene, spre care nu e drum.
Acolo-şi limpezeşte privirea-nnegurată,
De-l mângâie, sfioasă, nepângărită,-o fată.

24 martie 2024

---

---

Şi titlul a fost impus, iar despre inorogi mai am câte ceva, pe blogul ăsta şi pe altul:

Inorog (cu 12 cuvinte impuse)

Traducere – Cântec de prinţesă în aşteptarea unui licorn

Traducere pentru Editura Univers – Ultima Licornă

Zburătorul

– imagini preluate dintr-un e-mail primit de aici şi o poezioară scoasă de la naftalină –

Risipire

# joc de doisprezece [cuvinte impuse] #

Traducere – Ce s-a dus tot dus rămâne

Ce-i cules din nou va creşte,
Moartea viaţa n-o răpune,
Ce-i furat se regăseşte…
Ce s-a dus tot dus rămâne.

În aer, fii mării mor,
Pier blajini sub tălpi nebune,
Toate darurile dor,
Ce s-a dus tot dus rămâne.

Aici e-acolo, sus e jos,
Poţi zvârli orice-n genune,
Unii văd drept, alţii pe dos,
Ce s-a dus tot dus rămâne.

Unii primesc orice ar cere.
Noi nu avem de-ales în lume.
Putem iubi numai ce piere.
Ce s-a dus tot dus rămâne.

E cântecul lui Elli. Dar cine e Elli?

„… niciun erou nu-i poate ţine piept, niciun zeu n-o poate înfrânge, nicio vrajă n-o poate alunga sau întemniţa… umblă printre voi, atingându-vă şi vorbindu-vă. Pentru că Elli e BĂTRÂNEŢEA.”

din
Ultima licornă, de Peter S. Beagle,
EdituraUnivers, Bucureşti, septembrie 2023

Traducere – Cântec de prinţesă în aşteptarea unui licorn

Am desprins imaginea de aici.

Eu sunt fiica unui rege
Şi, de-ndată ce-aş pofti,
Luna cea făr’ de stăpână
Mie-n păr mi-ar străluci.
Nimeni n-are îndrăzneala
De-a râvni la ce-mi doresc.
Tot ce jinduiesc cu sete
Totdeauna dobândesc.

Eu sunt fiica unui rege
Şi-mbătrânesc, încătuşată
De pielea mea, care mă ţine
În trupul meu întemniţată.
Şi aş vrea să fug în lume
Şi, cerşind din poartă-n poartă,
Să ajung să-ţi mai văd umbra
Înc-o dată, doar o dată.

din
Ultima licornă, de Peter S. Beagle,
EdituraUnivers, Bucureşti, septembrie 2023

Versuri peste poză, oarecum despre poză (8) – Trandafiri

Ambele poezii sunt preluate de pe blogul pe care am scris (şi sper să mai scriu) sub masca anacondelor, dar prima e un pic adaptată, originalul sună ca mai jos. Iar pozele sunt din colecţia mea de anul ăsta.

Versuri peste poză, despre poză (7) – Abandon

ca să aflaţi de unde am luat poza, mergeţi aici

Versuri peste poză, oarecum despre poză (3) – Mesaj

Am scris poezia când aveam vreo 17-18 ani (nu mai ştiu exact) pe o vedere pe care i-am trimis-o de pe litoral unchiului meu.

Sărbători fericite