Traducere – Donna, Donna
13 mai 2020 Un comentariu
Legat în căruţă, spre piaţă purtat,
Priveşte-un viţel în juru-i cu jale.
Deasupra-i se-nalţă, în zbor avântat,
O rândunică spre-a norilor cale.
Uite, te uită cum mai râde vântul,
Râde din toată puterea-i hoinară,
Cu hohotul lui desfată pământul
În ziua şi-n noaptea de vară.
Donna, Donna, Donna, Donna; Donna, Donna, Donna, Don.
Donna, Donna, Donna, Donna; Donna, Donna, Donna, Don.
Ia nu te mai plânge, ţăranul îi spune.
Au cine-a zis, bă, viţel tu să fii?
De ce n-ai venit cu aripi pe lume,
Ca să poţi fi liber, fiindcă să zbori ştii?
Uite, te uită cum mai râde vântul,
Râde din toată puterea-i hoinară,
Cu hohotul lui desfată pământul
În ziua şi-n noaptea de vară.
Donna, Donna, Donna, Donna; Donna, Donna, Donna, Don.
Donna, Donna, Donna, Donna; Donna, Donna, Donna, Don.
Viţeii-s uşor de legat şi de-ucis,
Făr’ ca motivul să-l afle vreodată.
Dar cei care liberi să fie-au decis
Ştiu, ca rândunica, din aripi să bată.
Uite, te uită cum mai râde vântul,
Râde din toată puterea-i hoinară,
Cu hohotul lui desfată pământul
În ziua şi-n noaptea de vară.
Donna, Donna, Donna, Donna; Donna, Donna, Donna, Don.
Donna, Donna, Donna, Donna; Donna, Donna, Donna, Don.
Pingback: Traducere – Donna, Donna | VERONICISME