Dansul stropilor de ploaie
8 februarie 2011 26 comentarii
Foto: Alex Mazilu
Dansul stropilor de ploaie,
Vechi ca lumea sau mai mult,
O furtună în tumult,
Varsă peste noi şiroaie.
Dansul stropilor de ploaie,
Iar din nouri revenit,
Monoton şi răpăit,
Lutul negru îl înmoaie.
Dansul stropilor de ploaie,
Dans bizar condus de vânt,
Se zdrobeşte de pământ,
Se preschimbă în noroaie.
Dansul stropilor de ploaie,
Varsă peste noi şiroaie,
Lutul negru îl înmoaie.
Se preschimbă în noroaie.
Dansul stropilor de ploaie -,
Lacrimi mari din ochi de zei!
Dar amarul stors din ei
Tot pe noi ne încovoaie!
Dansul stropilor de ploaie,
Lacrimi care curg şiroaie,
Suflete cătând să-nmoaie…
Dansul stropilor de ploaie…
12 iulie 1974
Pingback: Tot de-ale mele, pe ziua de azi (5) | VERONICISME
Pingback: Miercuri PA! | Cristian Dima
Pingback: Circ si ticalosie marca Basescu Traian la Televiziunea Romana | Hai ca se poate!
Pingback: Zmeul abătut « Ioan Usca
Pingback: Gânduri la tinereţe despre bătrâneţe | Gabriela Elena
Pingback: Vamesi romani, nu aveti voie sa va imbogatiti din contrabanda, Basescu nu suporta competitia
Pingback: Broaştele ninja | Un blog cu năbădăi
„Dansul stropilor de ploaie -,
Lacrimi mari din ochi de zei!
Dar amarul stors din ei
Tot pe noi ne încovoaie!”
Imi place…
ApreciazăApreciază
Mă bucur – înseamnă că nu m-am ostenit degeaba să-mi transcriu versurile în format electronic 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: Primii pași | Cristian Dima
Pingback: Cu Naşul la psihiatru – în varianta CFR | Blogul lui Teo Negură
Pingback: Ii rog pe vamesii romani sa nu se mai imbogateasca din contrabanda, Basescu nu suporta concurenta | Hai ca se poate!
„Dansul stropilor de ploaie,
Varsă peste noi şiroaie,”
Se transformă în noroaie, uneori însă dansul lor e binecuvântare. Îmi spunea cineva că atunci când iei o decizie și ploua înseamnă că decizia ta a primit binecuvântarea…
ApreciazăApreciază
Ai dreptate, dar eu am scris poezia când aveam 17 ani şi eram întoarsă pe dos! Aşa că n-am văzut decât „partea întunecată” 😛
ApreciazăApreciază
naaaa… a fost deja vv+ul şi a spus care e şi strofa mea preferată. ar fi trebuit să participi la poezia de la buimaci, vero… 😉
ApreciazăApreciază
Nu ştiam de buimaci, i-am căutat acum şi am dat de continuarea poeziei în versiunea ta – mi-a plăcut foarte mult, am votat-o 🙂
Oricum, poeziile mele sunt vechi şi inegale ca valoare… Acum prefer proza – şi traduc versuri fiindcă n-am încotro 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: Poveste de vis (23) | Blogul lui Teo Negură
Pingback: Vorbesc şi eu despre ziua despre care vorbesc toţi acum | Gabriela Elena
Pingback: Despre ce contează. Sau nu… | Blogul lui Teo Negură
Pingback: Ploaia – trei stopi răzleţi | VeroVers
mă uitasem dacă mai avuserăm tema asta… se pare că nu! 🙂
ApreciazăApreciază
N-am avut-o; poezia n-a fost pusă pe blog ca răspuns la o temă 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Tihna serii de duminică | verojurnal
Pingback: La vreme de ploaie | ropot de secunde...
Pingback: Trei pseudodialoguri despre tristeţile din viaţa mea | ropot de secunde...
Pingback: Elucubra | Micile Mizerii