Inorog (cu 12 cuvinte impuse)

imagine preluată din Wikipedia

Ce-i un inorog?

Poate-un dor nărod,
în concert
incert
cu-amurgul văratic,
de-un roşu sălbatic…

Poate-un vindecător prin lipsă,
orbitând pe-o elipsă…
ca o lună-n etate,
albită de salubritate,
rătăcită pe cerul trist,
vopsit cu nori de-un alchimist…

Poate o alipire…
de-o veche nălucire,
un vis naiv,
conturat tardiv,
cu alb dalb şi corn…
abundând de nesomn.

Gând chemat de o imagine

sursa: Age of Burning Times, via psi, via anacondele

Am uitat

câte un strop de suflet

în toate oglinzile,

dar în niciuna

nu mi-am pierdut

lacrimile, zâmbetele,

amintirile,

visele,

dorurile,  speranţele…

…

…

5 ianuarie 2013

Labirint (duzină întârziată)

imagine preluată de aici

.

Am în memorie un circuit pentru care nu-i nevoie de tubulatură.
E-un carnaval care-adună orice fragment, orice ciob, orice frântură…
E salin fiindcă poartă pe ici şi pe colo urme de lacrimi uscate
Şi-are aroma acră-amară a muşcăturilor de sălbăticiune – iertate.
E desemnat să se-avânte, arcuit peste vreme, extatic, înalt,
Labirint prin timpul pierit pentru visul de val, pentru valul de vis în asalt.

.

11 august 2013

.

Alţii au duzinit la timp – adică ieri.  ÎI găsiţi aici.

Vis

 

Am visat că telefonul

Mi-adusese vocea ta,

Că erai aici, aproape,

Şi că vocea-ţi mă chema.

 

Îmi spuneai că-i cald şi soare,

Că ne-aşteaptă alei şi străzi,

Că ne-aşteaptă şi copacii,

Mândri-n haine noi şi verzi.

 

Îmi zâmbea întreaga fire

Când spre tine am plecat.

Şi-acum încă mai zâmbeşte,

Însă eu… ştiu c-am visat!

 

16 aprilie 1978

• Despre vise am mai scris, mai demult, aici şi aici.
• Poezia de azi se încadrează printre psi-luneli, şi o înscriu, alături de cuvintele altora despre vise, în acest psi-tabel.
• Imaginea a fost preluată de aici.

Catren

sursa imaginii

Oricând îmi atingi, cu aripi de fluture,
Sufletu-ascuns, vrăjindu-l să-şi scuture
În palma-ţi deschisă vise de-argint,
Intrăm într-al cincilea anotimp!

19 noiembrie 2012

(extras de aici)

Clepsidramă fantasichinezică

poză emailată (primită prin e-mail)
. 

Trilobaţi, trepanaţi,
Troglodiţi şi confraţi,
Deputaţi de câmp imberb,
Senatori astrali cu herb,
Din spiralata regresiune
Am segregat ce am a spune
Şi insist, iată, să ţin pe loc
O clepsidramă  clară, cu foc!
Fantasichinezic am s-o prezint
Spre a ţine minte că vai!, nu mint…

Publicul aplaudă,
Ovaţionează şi laudă…
Când tărăboiul se potoleşte,
Oratorul tuşeşte… şi vorbeşte:

Azi galaxia ondulată
Transcende, axial pătrată,
Spre multiform, spre arid,
Spre reclonatul candid,
Spre ramolit, spre precoce…
Transcende-n unde baroce!
Dar magnetismul dinamico-static
Diverge mutaţii converse pragmatic
Din viruşi de novă selenic topită
De euglenele mov, prin elitră!
Bing-bang-ul trapezoid,
Triunghiularul afeliu perfid,
Osmoza gravitic striată a lumii,
Şi încă, şi iar, periheliul minciunii
Azi generează eczeme prelungi
Şi infestează lumina – cu dungi!
O, demiurgă! Sofisticată
Stăpână Eternă eretic scanată,
Nu ignora decadenţa sălcie!
Atomizează cometele-n vrie!
Noi toţi, obsedant revopsiţi,
Ieri aspiranţi, azi oropsiţi,
Vom face orbite din vid înăsprit
Şi asimptote tânjind infinit!
Şi, încă, din sfera eliptică plată,
Vom smulge în pumni rădăcina pătrată!

1982 – 2012

Explicaţii preluate din DEX 2987:
Clepsidramă = discurs ţinut cu patos dramatic, timp de o microclepsidră
Fantasichinezic  = gest fantasmagoric făcut cu o însufleţire ieşită din comun, specific oratorilor

* * * * * * * * *

Recunosc că am trişat, am luat poezia Galactologoree şi i-am adăugat câteva versuri la mijloc (ideea mi-a venit citind un comentariu al lui anowen, căruia îi mulţumesc pe această cale :D)

Alte clepsidrame fantasichinezice găsiţi la psi şi la fantasichineziştii înscrişi în tabelul de pe blogul ei.

Joc cu cuvinte

.

Mă priveşte nechezând.
– Vreau să zic că râde-n soare. –
Mici, sălbatici, dinţii ei
Par de zahăr la culoare.

.

E-o spirală râsul ei
– Absolut încântătoare –
Şi în inimă, adânc,
Simt un strigăt care doare.

.

Vreau s-o iau cu mine-n stepa
Viselor amăgitoare,
Dar ea porţile-mi închide –
Căci n-am gând de-nsurătoare!

21 ianuarie 2012

Rămas bun

Ne continuăm viaţa lăsându-ne morţii în urmă – în timp. Iar cei dragi nouă se sting lăsându-ne aici, pe Pământ, în urma lor.
În urmă cu treizeci de ani, într-o zi de 10 octombrie, eu şi bunica mea ne-am lăsat una pe alta în urmă…

.

Îţi spun „Adio”, bunicuţă,
Şi mâna-ţi rece o sărut;
Cât încă zaci aici, micuţă,
Sărut şi chipul tău tăcut.

.

Dar vai! te-or coborî-n adâncuri,
Te-or afunda sub neagra glie.
Dar sufletu-ţi n-o fi-n străfunduri.
De-acum e sus, în veşnicie.

.

Iubita mea bunică bună,
De sus, din cerul cel înalt,
Pe firul razelor de lună
În vis trimite-mi gându-ţi cald.

.

Eu voi trimite ciocârlia,
Când se înalţă-nspre tării,
Să-ţi ducă-n cântec bucuria
În vis de-a te putea primi.

12 octombrie 1981

.

Pe tema urma au mai scris: psi, redsky, virusache,  scorpio, anaid, cita, tibi, altcersenin, dictaturajustiţiei

Închei lăsând câte o urmă pe blogurile pinguitorilor: Vania, Androxa, Zina, Teo, Mirela Pete, Shayna, Zamfir Pop, Carmen, Florina, Filumenie, Ulise II

Frunze şi iar frunze

.

V-aţi desprins, frunze uscate, din pădurea mea de vise,
Aţi căzut lăsând în urmă sânge putred, stele stinse.
Am cătat o vrăjitoare, i-am cerut descântec, leac…
Ea mi-a spus: Un vis ce moare frunză veştedă-i în veac.
.
Plângi, mi-a spus, dă-i tu pădurii toată a lacrimilor sare,
N-o să-ţi toarne usturime peste răni, ci alinare…
Fiindcă lacrimile-s hrană pentru vise muribunde
Curg şuvoi şi surpă zidul ce speranţa ţi-o ascunde…

.

* * *         * * *         * * *

.

Frunze-n vârtej
Desprinse de vrej.
Frunze uscate
Ucise de noapte.
Frunze de dor
În vânt călător.
Frunze de soare,
A verii chemare
Pierdută-n ponoare.
Frunze de nea
Pândind ici-colea,
Primejdie grea.
Frunze nebune
Tornade prin lume,
Către soare-apune.
Frunzele minţii mele
Furate de iele…

3 octombrie 2011

.

Cu menţiunea că, neavând nici timp, nici nimic gata scris, eu una am înşirat pur şi simplu la repezeală tot ce mi-a trecut prin tărtăcuţă (frunzele minţii mele furate de iele), vă aduc la cunoştinţă că despre frunze au mai avut câte ceva de spus şi alţii: Rokssana, dictaturajustiţiei, visusache, scorpio, Sara, psi, redsky, Tiberiu, Cita, Grişka, dagatha, Valentina

Cele de mai sus merg şi la Life in Pictures.

Cu salutări pentru pinguitori: LunaPătrată, Vania, Teo,  Carmen, Ulise Filumenie, Mirela Pete, Zamfir Pop,  Androxa, Naplogloghia, Clipe de Cluj, Florina, Paporniţa cu vechituri

Recviem

fotografie primită prin e-mail

.

Astăzi mi-a murit un vis.
O speranţă mi s-a stins.
A fugit, pală de vânt,
Timp în urmă-i fluturând.

.

Oare unde merg, când mor,
Visele de muritor?
Astăzi mi-a murit un vis.
O speranţă mi s-a stins.

.

Flori de măr, şi flori de mac,
Albe flori de liliac –
Toate, putrede,-n abis…
Peste ele, greu, a nins.
Astăzi mi-a murit un vis…

.

25 ianuarie 1984 – 22 februarie 1995
(poezie publicată în Jurnalul SF nr. 110/martie 1995, într-un grupaj intitulat „Medalion Ana-Veronica Mircea”)

 

===
Pentru Life in Pictures (cred că Recviem e un titlul potrivit pentru o zi de 11 septembrie) şi cu mulţumiri pentru comentatorii, pinguitorii (Vania, Rokssana, Shayna, Teo, Carmen, Stropi de Suflet, Zamfir Pop, Zina, Mirela Pete) şi cititorii articolelor precedente de pe acest blog.