De Crăciun

Completare (28.12.2018): Există şi o variantă sonoră.

Moş Poveste

 

Dragă Moşule Crăciun,

Îţi ţin poza în album
şi ţi-am scris de multe ori
(vreo cincizeci şi… de scrisori);
an de an le-am expediat,
printre fulgi le-am îndrumat,
printre reci fractali de nea,
ce-ţi sar iarna din saltea.

Nu ştiu dacă le-ai primit…

Unele sigur s-au rătăcit!
Căci, din dorinţele-mi, o parte
s-au împlinit ca la carte,
pe când altele, plăpânde,
zac sub munţi grei de secunde,
îngropate pe vecie
de a timpului urgie.

Şi acuma îţi scriu iară.
Nu spun pentru-a câte oară!

Nu te-ntreb cum îţi mai merge,
fiindcă vremea care trece
nu te-atinge. Tu trăieşti
– ca un rege huzureşti –
în legende şi-n tradiţii,
în niscaiva superstiţii
şi-n poveşti şi povestiri.
Îţi aduc doar mulţumiri
pentru daruri, pentru toate
cele sub Pom presărate –
nostalgică înşiruire
rămasă în amintire.

Şi sper să-mi intri şi-azi în casă,
Moş Poveste Generoasă!

25 noiembrie 2013 – 24 decembrie 2014

În prag de Crăciun

Fulgii, mari şi albi, se cern…

Eu, cuvinte vrând s-aştern,

Mă tot întreb: Ce să vă spun,

Ce e mai potrivit acum,

Acum, ’nainte de Crăciun,

Când cetina ne e parfum

Şi în bordei, şi în palat,

Umplându-ne de gând curat…?

.

21 decembrie 2012


Programasem poezioara asta (încropită cu un an în urmă) pentru Ajunul Crăciunului. Dar m-am decis s-o scot mai devreme la lumină, fiindcă se potriveşte cu tema ultimelor psiluneli din acest an: „bradul” – despre care au mai scris şi alţii, găzduiţi, cu toţii, în acelaşi tabel.

%d blogeri au apreciat asta: