Labirint

Nu-mi plac diminutivele, de-aia am măsluit duzina – un piculeţ (sic!). Am făcut aripioara aripă. Mie diminutivele îmi par lipsite de forţă, jucării puerile, dulcegării sau leşinături – deşi sunt încărcate cu ironie potenţială; probabil că o duzină de diminutive ar avea hazul ei.

Gazon veşted, însetat,
Rouă pe flori la zvântat,
O fântână şi-o mărgea,
O bancă şi-o narghilea,
Pe-o statuie-un porumbel,
Un motan rânjind la el,
Vuiet tulbure de vânt
Pe-o aripă de vis frânt,
Biscuit în glod căzut,
Nu muşcat, ci ne-nceput,
Ani lumină şi o stea…

Totu-i scris în palma mea,
Ca notiţă-n grai cifrat –
Labirint întortocheat
De cuvinte răzleţite
Prin idei zburătăcite.

Reclame
%d blogeri au apreciat asta: