Marile speranţe


Mi-e frică, mamă, mi-e atât de frică…
E lumea tulbure, şi se ridică
val după val, şi trece peste maluri,
şi văd că-neacă vise, idealuri…
Nu cred ce ni se spune în cuvinte,
mai marii lumii mint, sau nu au minte,
sau vor să ne strămute în morminte

Mi-e frică, mamă, mi-e atât de frică
Pier marile speranţe-n lumea mică,
Se vând doar la pachet cu dinamită.
Şi sunt explozii, mamă, peste tot,
şi eu mai am speranţe cât să-nnod
într-o batistă, cu un gest nerod,
şi nu-s speranţe mari, că nu mai pot
să aflu pentru ele calapod.

Sper să nu se dea lumea peste cap,
să nu văd colţul meu mizer surpat,
să-mbătrânesc în casa asta mică,
lângă moşneagul meu, lângă pisică

11.09.2015


  • căutaţi alte speranţe aici
  • sursa imaginii: e-mail

Anunțuri

Despre Vero
Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))

10 Responses to Marile speranţe

  1. Drugwash says:

    Bizară coincidenţă a datelor… sau poate nu. Mesajul e puternic oricum. Dublat de background. Ce va fi de noi, Omenirea…?

    • Vero says:

      Asta mă-ntreb şi eu…

      BIzară sau nu, coincidenţa nu e intenţionată, am descoperit-o abia când am scris data aici (de când lucrez acasă nu ştiu întotdeauna în ce dată suntem).

      • Drugwash says:

        Şi eu am descoperit-o abia după ce am citit. 🙂
        Şi, la fel, nici eu nu ştiu ce timp mă împresoară, de aproape de un sfert de secol de cînd stau acasă… degeaba.

        Fericiţi cei cu rezervorul vieţii „pe roşu”, că (poate) nu vor apuca să trăiască degradarea totală a societăţii omeneşti.

  2. Vienela says:

    Nu intelegeam cum de mi-a scapat ceva scris de tine in 2015. M-ati facut sa ma uit la data si am priceput. Imi serbam ziua de nastere. :p

    • Vero says:

      😀
      E totuşi greu să nu-ţi scape nimic din ceea ce scrie cineva anume pe Internet.
      Sau cel puţin mie personal îmi scapă, nu reuşesc să urmăresc scrierile nimănui cu fidelitate maximă. 🙂

  3. George Valah says:

    dincolo de frica e revolta. ce e dincolo de revolta?

    • Vero says:

      Ghici, ghicitoarea mea! 😀
      Nu ştiu mie-n sută – poate doar dorinţa de pace, de armonie, de frumos…
      Iar revolta de dincolo de frică e neputincioasă, e revolta împotriva avalanşei care vine peste tine când nu mai timp să fugi / n-ai unde să fugi, unde să te ascunzi. „Opriţi Pământul, vreau să cobor!” Şi, dacă se opreşte şi cobori, unde te duci?

  4. Pingback: Cineva ne-a blestemat să trăim vremuri interesante | verojurnal

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: