Ghetele


Am ghete prăfuite de pulberea anilor,
Pe-alocuri mânjite de puroiul gândurilor…
De şuturile vieţii au fost treptat stâlcite,
Şi mi le-au scâlciat visele măsluite …

Dar le-am lustruit cu speranţe nebune –
Le scot fără pic de ruşine în lume!
Cutez să le las, ferite de frig şi de ploaie,
Să-l aştepte în noapte, din nou, pe Moş Nicolae…

5 decembrie 2013

Anunțuri

Despre Vero
Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))

14 Responses to Ghetele

  1. Marian says:

    Ghete adevarate care au trait si inca traiesc viata plina de mizerii si bucurii ale celui ce le poatra…

  2. Pingback: Tot de-ale mele – la cumpăna dintre luni (noiembrie – decembrie 2013) | VERONICISME

  3. Mugur says:

    Par a fi ghetele mele de vreme rea, de care mă rușinez uneori, dar care încă mă mai ajută prin noroaiele vremurilor! Nu știu cum ai făcut, dar le-ai descris perfect!

  4. Ghetuţe, ghetuţe mai noi sau mai vechi
    Te-aşteaptã cuminţi la geam sã apari
    Şi visele lor ce-au stat peste an
    Cuminţi aşezate în rafturi de gând
    Tu Moşule drag le dãruie azi.

    • Vero says:

      Ghetuţele noi se-nvechesc aşteptând
      Un Moş care uită mereu
      Să-ţi împlinească dorinţa din gând…
      Primeşti doar un suflet mai greu…

      (Azi am picat în ligheanu’ cu melancolie.)

  5. Pingback: Marile speranţe | VeroVers

  6. Pingback: Aşteptând… | VeroVers

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: