Parfumul lucrurilor noi…
21 septembrie 2013 24 comentarii
Tot ce e nou miroase bine.
Deci vreau nevasta ta, vecine!
Fiindcă a mea, înţelegi tu,
Nu-mi mai miroase a nou acu’.
Nu fi gelos, nu fi ciufut!
E vorba de parfum, atât!
Hai să bem toţi, pe înserat,
Vinul meu nou, că-i parfumat!
.
18 septembrie 2013
.
Poezioara a fost scrisă pentru Clubul Condeielor Parfumate. Găsiţi ceilalţi participanţi la joc în tabelul Mirelei. Eu le cer scuze, m-am timp să-i citesc.
Despre Vero
VeroVers 
Vero, ești grozavă!! Cu nevasta mulți ar fi de-acord, dar cu vinul s-ar putea să nu, ca să-l caute pe ăl mai vechi. Însă cu o rimă așa nimerită, acceptăm și vinul nou! Seară plăcută îți doresc! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc asemenea, Mirela! 🙂
(Vinul trebuia să fe nou, ca să se încadreze în tema propusă :lol:)
ApreciazăApreciază
Pingback: Parfumul lucrurilor noi
Hahaha, mi-a placut. Mi-ai inseninat dimineata, dar nu-i voi da sotului meu sa citeasca asta. Si-ar face bine să n-o citeasca niciun sot, dar vecinii da. Pentru ei e chiar indicata. :)))
ApreciazăApreciază
😆
ApreciazăApreciază
Pingback: Parfumul lucrurilor noi | my heart to your heart
Foarte veselă poezia! 🙂 E adevărat că tot ce e nou miroase bine, dar partea cu vecina şi parfumul ei e controversată! Dar se încadrează în tema propusă. 🙂
ApreciazăApreciază
Partea cu vecina şi parfumul ei depinde de… diverse calităţi ale vecinei! 😀
ApreciazăApreciază
Si uite asa se rezxolva conflictele la un pahar de vorba. Vero, uneori ma intreb de unde le scoti!
Imi amintesc i clipa asta, fara p[rea mare legatura de tata, Dzeu sa-l ierte care spunea mereu: „nevasta si masina nu se imprumuta”. Totusi, daca ar fi fost sa aleaga, la nevasta ar mai fi facut exceptii. 🙂
ApreciazăApreciază
😀
Tata n-avea maşină 🙂 Aşa că… nevasta n-avea concurenţă 🙂
ApreciazăApreciază
Poate ca barbatului meu i-ar placea! 🙂
ApreciazăApreciază
😆
ApreciazăApreciază
Aseara am apucat sa citesc pe fuga la tine si la Silving, doua postari care m-au inveselit teribil. Umor fin, ambalat in versuri.
Un inceput de saptamana reusit!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc!
O săptămână frumoasă în continuare!
ApreciazăApreciază
Râsu-plânsu’… Amuzant când citeşti… trist pentru cine trăieşte aşa ceva…
ApreciazăApreciază
Mda 🙂 O grămadă de lucruri amuzante cât de citeşti/auzi/priveşti sunt triste când le trăieşti 😦
ApreciazăApreciază
:)) Imi place mai ales ca se „pupa” perfect cu povestea de la mine 🙂
O zi frumoasa, Vero!
ApreciazăApreciază
Interesantă coincidenţă 🙂 O să-mi fac neapărat timp s-o citesc.
O zi frumoasă îţi doresc şi eu!
ApreciazăApreciază
Pingback: De la praf la parfum | În grădina mea
Pingback: Câteva glume despre coabitare | Daurel's Blog
Gluma, ne-gluma, dar poezia este chiar foarte buna. Esente puternice in sticlute mici 🙂
Nevasta celuilalt e veche pentru el si noua pentru altul: faina dualitate …Iar vinul se zice ca e mai bun cu timpul (anii care trec) 😉 O zi faina!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, asemenea 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Tot de-ale mele… | VERONICISME
Buna ziua! Tin sa va deranjez pentru cateva momente venind cu rugamintea la d-voastra de a ne promova magazinul online deschis in scop caritabil, singurul de acest gen din Romania cu produse pentru copii http://www.salveazaoinima.ro/ Sa postati imaginea atasata si link-ul de la site pe pagina d-voastra de facebook, iar noi la randul nostru va punem logo pe magazin pe pagina sustinatori a magazinului!Va multumim anticipat!
Va rugam sa ne lasati un raspuns pe adresa de e-mail: salveazaoinima@gmail.com
ApreciazăApreciază