Să nu mă laşi [să mă întorc]

Foto: Samsara

.

Să nu mă laşi să mă întorc,

Să plec de pe meleagu-n care

Ai strâns lumina, şi căldura,

Şi vraja razelor de soare.

 .

Să nu mă laşi să fug departe

De colţul tău senin de cer,

Cu stele licărind în noapte,

Cu-a lunii rază alb străjer.

.

Să nu mă laşi să caut ceaţa,

Sau să mă-ntorc în neguri sumbre,

Să nu-mi dai cheia de la poarta

Ce-ascunde rătăciri şi umbre.

 .

Să nu mă laşi să plec de lângă

Copaci cu frunze verzi şi muguri;

Opreşte-mă aici, în lumea

Unde-s copii, şi flori, şi fluturi.

 .

1981

.

Am remodelat puţin poezia (primele două versuri erau, iniţial: „Să nu mă laşi să plec în lume,/Departe de meleagu-n care”) ca să se apropie ceva mai mult de tema „femeia întoarsă” pe care au abordat-o azi psi şi toţi ceilalţi amatori de psi-luneli înscrişi în tabelul de pe blogul ei.