Obsesie
2 aprilie 2012 37 comentarii
Sărutul---Gustav-Klimt
.
Visam c-o să citesc cândva
În ochii tăi iubirea;
Nu că-i închizi când mă săruţi
Îmi e nemulţumirea!
Nu mă iubeşti. O ştiu de mult
Şi totuşi nu vărs lacrimi;
De ce să stingă ele-acum
Un foc aprins de patimi?
.
Dacă n-ai şti că te iubesc –
Şi-o ştii atât de bine!
Dar te prefaci că nu-nţelegi
Şi poate râzi de mine…
Şi dacă râzi? Să râzi cât vrei.
Nu spun că nu mă doare…
Ce pot să fac? Zâmbesc şi tac,
Sau râd şi eu – mai tare!
.
Îmi este greu să te-nţeleg.
Luceşti departe – astru.
Dacă ai fi tu Dumnezeu,
Aş vrea să fiu sihastru!
.
Poate odat-am să te uit,
Şi poate va fi bine.
Cândva, curând, ori mai târziu,
N-oi mai gândi la tine.
Dar pân-atunci răsari mereu
În gândurile mele.
Cu iadu-aş face legământ
Ca să dispari din ele!
.
Dar, orice-aş face, tu rămâi,
Mă urmăreşti şi-n vise…
Te văd mereu, chiar de privesc
Spre zările deschise!
E un blestem, sau e un har
Care s-a prins de mine?
De ce te am întruna-n gând,
De ce visez la tine?
.
8 august 1975
Obsesiile i-au mai obsedat (sic!) azi, deopotrivă, şi pe alţii: mergeţi la psi şi nu treceţi cu vederea link-urile din tabel!
Despre Vero
VeroVers 
Ce frumoase erau visele in 75..O zi faina,Vero! :))
ApreciazăApreciază
Visele sunt cu atât mai frumoase cu cât eşti mai tânăr! 😀
O săptămână minunată, virusache! 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: obsesie | Rokssana's Blog
Încântătoare ritmuri şi rime! Iar întrebarea din final… bine-ar fi să ştim răspunsul :))
ApreciazăApreciază
Mulţumesc 🙂
Şi da, ar fi bine să ne putem da întotdeauna răspunsul la o asemenea întrebare 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: obsesie | Tiberiuorasanu's Blog
Pingback: Provocarea-Obsesie | Cataratorii
„Dacă ai fi tu Dumnezeu,
Aş vrea să fiu sihastru!”
M-ai cucerit cu versurile astea…
ApreciazăApreciază
Sunt scrise cu exaltarea de la 18 ani, Tibi…
ApreciazăApreciază
Cu atît mai mult sunt valoroase: au străbătut vremea cu folos…
ApreciazăApreciază
🙂 Mulţumesc.
ApreciazăApreciază
Pingback: Obsesie | Dictatura justitiei
Când iubești cu adevărat …
” Mă urmăreşti şi-n vise…
Te văd mereu, chiar de privesc
Spre zările deschise!
E un blestem, sau e un har
Care s-a prins de mine?
De ce te am întruna-n gând,
De ce visez la tine? ”
Parcă ai fi fost în sufletul meu, Vero !
ApreciazăApreciază
Cred că sufletele oamenilor, în general, şi ale femeilor, în special, sunt asemănătoare. Şi probabil că de aceea ni se întâmplă să ne regăsim în trăirile altora, dacă sunt descrise cu sinceritate 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Obsesie | BLOG D'AGATHA
Ooo, daaa…ce mult imi place, Vero. Frumos scris.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, scorpiuţo 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: obsesie | ECLIPSA DE MARTE
ca de obicei… mă surprinzi prin schimbări de macaz… acu vers, acum text scurt, acu ditamai povestea… şi-mi place. sunt însă curioasă: tu chiar ţii minte poeziile tale? eu, dacă mă întrebi ce-am scris acum 20 de ani, habar nu am! 😦
ApreciazăApreciază
Nu, psi, bineînţeles că nu le ţin minte, dar le-am păstrat – pe cele mai multe dintre ele (şi pe unele le recitesc ca şi cum ar fi ale altcuiva :))
Cât despre schimbările de macaz – îmi place să-ncerc să scriu (şi să fac) de toate. E un soi de lăcomie, nu-mi place să ratez nimic! 😀
ApreciazăApreciază
„Poate odat-am să te uit,
Şi poate va fi bine.”
asi vrea o recapitulare, pentru „poate” , pentru „odat’ ” si… versurile sigur se mai uita… dar si cel ce le-a generat… ei, stiu ca vreau acum prea multe… dar e interesant 😉
ApreciazăApreciază
Adevărul e că l-am uitat, că „odat” ăla a sosit până la urmă. A făcut ceva care m-a dezgustat şi marea mea dragoste – sau ceea ce crezusem că era marea mea dragoste – s-a topit ca prin farmec, lăsându-mi în loc, în acelaşi timp, un gol (care s-a umplut mult mai repede decât aş fi crezut) şi o senzaţie îmbătătoare de libertate.
Iar toată povestea n-a fost atât de romantică cum s-ar putea crede, judecând după versurile mele 🙂
ApreciazăApreciază
Imi plac atat de mult poeziile tale!!De ce nu le strangi intr-o carte?
ApreciazăApreciază
Mă bucur că-ţi plac.
Într-o carte nu le strâng pentru că nu cred că ar vrea cineva s-o publice 🙂
ApreciazăApreciază
Ai incercat si ai fost refuzata?
ApreciazăApreciază
Nu, n-am încercat.
Dar crezi că-n ţara asta şi în vremurile astea dă cineva bani pe un volum cu versuri scrise, ca să zic aşa, de o ilustră necunoscută? (Versuri care au hibele lor… ) Eu nu cred, şi presupun că editorii sunt de aceeaşi părere.
Ştii care e numărul maxim de vizite pe zi primite de blogul ăsta? 75. Atât şi nimic mai mult 🙂
ApreciazăApreciază
este decizia ta,tu stii cel mai bine.Mie oricum imi plac foarte mult si le citesc cu muuuulta placere.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, mă bucur 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: MFC 14 | Ioan Sorin Usca
Pingback: MFC 14 | Caius
Pingback: MFC 14 | Ilarie
Pingback: Tot de-ale mele, pe pragul dintre mărţişor şi prier… | VERONICISME
Cat de frumoase si de actuale sunt versurile !
Iubire … la timpul prezent.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, mă bucur că-ţi plac 🙂
ApreciazăApreciază
Bună dimineața !
Toată lumea doarme iar eu nu știu ceva.
Ce taxe trebuie sa platesti la stat in fiecare din cele 2 cazuri (PFA si cesiune drepturi de autor) si cum se calculeaza ele ?
Mulțumesc anticipat.
ApreciazăApreciază
Vezi răspunsul pe mail.
ApreciazăApreciază
Pingback: Obsesie | BLOG D'AGATHA